
Stați într-un magazin. Pe etichetă există un cod QR. Îl scanați cu telefonul și se deschide o pagină: compoziție, origine, întreținere, certificate. Totul pare în regulă.
Dovedește asta că produsul este autentic?
Răspunsul sincer este: nu chiar. Iar motivul este mai simplu decât pare.
Un cod QR tipărit nu este nici cip, nici lacăt. Este un desen din pătrățele negre care îi comunică telefonului o singură adresă de internet. Nimic mai mult.
Asta înseamnă că cineva poate fotografia codul de pe un produs autentic, îl poate tipări pe o imitație — iar când îl scanați, ajungeți la pașaportul absolut autentic. El va descrie produsul real, pentru că îi aparține. Numai că dumneavoastră țineți altceva în mână.
Paradoxul este neplăcut: cu cât pașaportul arată mai bine, cu atât devine mai convingător falsul pe care este lipit codul copiat.
Regulamentul european nu ignoră acest lucru. Articolul 11 impune explicit asigurarea autenticității, fiabilității și integrității datelor din pașaport.
Numai că cerința spune ce trebuie obținut, nu cum. Modul este reglementat de standardele europene — și exact aici se află diferența pe care puțini o observă.
La 15 iulie 2026, șase standarde pentru pașaportul digital al produsului au fost citate în Jurnalul Oficial al UE. Acestea acoperă identificatorii, suporturile de date, stocarea, interfețele și interoperabilitatea. Două nu au fost citate: cel pentru drepturile de acces și cel pentru autenticitatea datelor. Acestea sunt încă proiecte.
Altfel spus: regula există, dar metoda care o transformă în practică verificabilă nu este încă în vigoare. Publicarea celorlalte două este așteptată în toamnă.
Standardul pentru suporturile de date desemnează codul QR și Data Matrix drept principale, iar cipurile NFC și RFID drept secundare. Pentru întrebarea noastră, diferența contează enorm.
Un cip nu este o imagine. Nu poate fi fotografiat și tipărit — ca să îl copiați, trebuie să îl fabricați. Asta îl face incomparabil mai greu de falsificat decât un pătrat de cerneală.
Dar pentru că respectivul cod QR este suportul principal, iar cipul doar secundar, majoritatea produselor vor purta exact ceea ce se copiază cel mai ușor. Nu pentru că a greșit cineva — ci pentru că un cod QR este gratuit, poate fi citit de orice telefon și nu necesită nimic în plus. Compromisul este asumat.
Niciunul dintre ele nu este o dovadă. Fiecare dintre ele însă scumpește falsul — iar aceasta este protecția reală.
1. Priviți adresa la care vă duce codul. Se potrivește domeniul cu marca? Un cod copiat va duce în locul corect, dar un cod pe care falsificatorul l-a creat singur, adesea nu.
2. Verificați dacă pașaportul descrie exact acest obiect. Această mărime, această culoare, acest lot. O pagină generală despre „jachetele noastre” este un semnal de alarmă — un pașaport real este concret.
3. Comparați numărul lotului sau seria cu eticheta de pe produsul propriu-zis. Dacă pașaportul susține un lot din martie, iar eticheta spune altceva, ceva nu se potrivește.
4. Vedeți dacă există o dată a ultimei verificări. Un pașaport abandonat este la fel de semnificativ ca unul lipsă.
Pașaportul în sine nu vă protejează marca de imitații. A fost creat pentru transparență, nu pentru autentificare — iar acesta nu este un defect, ci o altă misiune.
Dacă falsurile sunt o problemă reală pentru dumneavoastră, răspunsul se află în suport, nu în pașaport: coduri serializate, în care fiecare exemplar are propria adresă unică, sau un cip NFC acolo unde valoarea produsului o justifică. Iar când va apărea standardul pentru autenticitatea datelor, va exista și un mod general acceptat de a dovedi că conținutul pașaportului nu a fost modificat.
Da. Doar că pentru altceva.
Pașaportul nu vă va spune dacă țineți un original. Vă va spune din ce este făcut produsul, cât se așteaptă să reziste, dacă poate fi reparat, ce să faceți cu el la final și dacă conține substanțe despre care țineți să știți.
Este mult mai mult decât a spus vreodată eticheta. Dacă vreți să vedeți cum arată cu adevărat, am parcurs un pașaport câmp cu câmp. Doar nu îi atribuiți o misiune pentru care nu a fost creat.
Get Started
Programați o întâlnireDPP pentru textile
DPP pentru oțel și fier
DPP pentru baterii
DPP pentru materiale de constructii
DPP pentru Mobilier
DPP pentru producători
ESPR - Cadrul de bază
DPP - Pașaport pentru produse digitale
Plan de lucru 2025-2030
DPP - Primele industrii afectate
Program parteneri
Standarde tehnice
Întrebări frecvente
Termene
CPR - Produse pentru construcții
Reglementări
Regulamentul bateriilor și pașaportul bateriei
PPWR – Regulamentul privind ambalajele
CRMA – materii prime critice
CBAM – ajustare la frontieră a carbonului
Siguranța jucăriilor (UE) 2025/2509
Regulamentul detergenților (UE) 2026/405
Dreptul la reparare – Directiva 2024/1799
Afirmații ecologice și greenwashing – ECD 2024/825
REP textile – Directiva-cadru privind deșeurile
CEA – Actul privind economia circulară
EPA – Actul european privind produsele
© 2026 WIARA DAAS Ltd.
All rights reserved.